Despre programul de screening mamar
Ce este screeningul?
Cui se adresează programul de screening?
Despre cancerul de sân
Ce este cancerul de sân?
Este tipul de cancer care se formează în țesuturile sânului, de regulă în ducte (tuburile care transportă laptele către mamelon) sau în lobuli (glandele care produc laptele).
- Cancerul de sân se poate răspândi în afara sânului prin vase de sânge și vase limfatice
- Când cancerul de sân se răspândește în alte părți ale corpului înseamnă că a fost metastazat
- Apare atât la femei cât și la bărbați, deși la bărbați este un tip de cancer foarte rar întâlnit.
Care sunt tipurile cancerului de sân?
Cancerul de sân are un stadiu preclinic (când femeia nu simte nici o modificare la nivelul sânilor) și un stadiu clinic (când modificările la nivelul sânilor sunt palpabile). Există două etape în dezvoltarea cancerului de sân.
- Cancerul non-invaziv(in situ) – Este cancerul care nu a depășit structura în care a apărut (duct, lobul). Acest tip de cancer se împarte în două categorii:
Carcinom ductal in situ (CDIS) – Este cancerul care apare în ducte.
Carcinom lobular in situ (CLIS) – Este cancerul care apare în lobuli.
- Cancerul invaziv – Este acel cancer care a depășit structura în care a apărut inițial (duct, lobul) cu invazia țesutului mamar din jur. Acesta tip de cancer se împarte în două categorii:
Carcinomul ductal invaziv ( CDI) – Este cancerul care începe în ductele mamare și apoi se răspândește în țesuturile din structura sânului. Acesta este cel mai întâlnit tip de cancer mamar.
Carcinomul lobular invaziv (CLI) – Este cancerul care apare și se dezvoltă în lobuli dar tinde să se răspândească spre alte zone ale corpului.
Care sunt stadiile cancerului de sân?
Stadiul 0 (carcinom în situ)
Celulele anormale sunt concentrate în canalul în care au apărut inițial.
Stadiul 1
Tumora are mai puțin de 2 cm în diametru iar mici grupări de celule canceroase pot fi regăsite și în ganglionii limfatici.
Stadiul 2
Tumora fie este mai mică de 2 cm și s-a răspândit deja la ganglionii limfatici axilari, fie are un diametru între 2 și 5 cm, dar nu s-a răspândit la ganglionii limfatici axilari.
Stadiul 3
Tumora poate avea orice dimensiune, dar s-a extins:
— către peretele toracic și/sau pielea sânului
— către cel puțin 10 ganglioni limfatici axilari
— către ganglionii limfatici din apropierea sternului și a claviculei.
Stadiul 4
Tumora s-a extins la alte organe, cel mai frecvent la oase, plămâni, ficat și creier.
Aceste tumori se numesc metastaze.
Despre mamografie
Ce este mamografia?
Mamografia este o examinare radiologică SPECIALĂ a sânului, care ajută la detectarea modificărilor la nivelul structurii acestuia.
- Poate fi utilizată ca un instrument de screening pentru a detecta cancerul de sân incipient la femeile care nu se confruntă cu niciun simptom;
- Poate fi folosită de asemenea și la diagnosticarea bolilor de sân la femeile care prezintă deja modificări la nivelul sânului.
Cum funcționează procedura?
Cu ajutorul razelor X medicii investighează interiorul organismului femeilor și pot pune diagnosticul în cazul unui traumatism sau a unei boli.
În timpul mamografiei, disconfortul femeilor este, în cele mai multe cazuri, MINIM. Unele femei cu sâni sensibili pot avea un grad mai mare de disconfort.
Tehnicianul va poziționa sânul pe o platformă a aparatului și-l va comprima ușor cu o paletă specială, cu scopul de a reduce grosimea acestuia pentru o mai bună vizualizare a structurilor anatomice. Această compresie va dura câteva secunde și poate crea o ușoară senzație de tensiune în sân, care dispare când se decomprimă sânul.
Ce este screeningul cancerului mamar?
Screeningul înseamnă testarea mamografică a femeilor aparent sănătoase cu vârsta cuprinsa între 50 si 69 ani pentru a descoperi acele femei care sunt foarte probabil să aibă deja o formă pre-stadială sau inițială a cancerului de san.
Mamografia este un test de screening care vă permite să detectați modificările suspecte ale sânilor înainte ca acestea să fie suficient de mari pentru ca o femeie să le simtă în timpul unei autoexaminări.
Programul național de depistare a cancerului de sân este un program populațional organizat pentru depistarea precoce a cancerului de sân. Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la femei
Programul include toate femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani din Regiune de Nord-Vest, care sunt invitate la mamografie de screening, adică radiografie mamară, la fiecare doi ani. Este important să cunoașteți avantajele și dezavantajele screening-ului mamografic, care vă permite să decideți în mod liber și voluntar să participați la programul de screening. Participarea la programul de screening nu va preveni dezvoltarea cancerului de sân, dar acesta poate fi depistat precoce și, prin urmare, tratamentul poate avea mai mult succes.
Avantajele screening-ului mamografic
Depistarea precoce a cancerului de sân
În programul de screening cu mamografie, detectăm mai ales cancerele mici
Probabilitate crescută de vindecare
Cancerul de sân detectat precoce este mai probabil să se vindece
Tratament mai puțin extins
De obicei, în timpul operației se îndepărtează doar țesutul canceros și nu întreg sânul și, de obicei, nu este necesară îndepărtarea tuturor ganglionilor limfatici din axilă. Există mai puțin tratament sistemic (de exemplu chimioterapie)
Recuperare mai rapidă
Un tratament mai puțin extins înseamnă mai puține efecte secundare, permite o recuperare mai rapidă și o revenire mai rapidă la viața normală
Reducerea mortalității
Mamografiile regulate la femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani reduc semnificativ mortalitatea cauzată de cancerul de sân
O calitate mai bună a vieții pentru o femeie și pentru cei dragi
Mamografia s-a dovedit a fi cea mai fiabilă și mai precisă metodă de detectare a modificărilor inițiale ale cancerului de sân la această vârstă.
Dezavantajele screening-ului mamografic
Rareori, cancerul de sân poate fi detectat și între două mamografii de screening obișnuite (cancer de interval)
Rezultate fals pozitive
Mamografia relevă modificări suspecte la nivelul sânilor la una dintre cele douăzeci de femei fotografiate, ceea ce este un motiv de îngrijorare.
La majoritatea femeilor, după teste suplimentare, se dovedește că nu au cancer de sân și nu a fost nevoie să vă faceți griji.
Radiații cu raze X
Razele X sunt utilizate în mamografie, dar dozele de radiații primite pe mamografiile moderne sunt scăzute. Prin urmare, beneficiile mamografiei de screening în programele organizate de screening depășesc potențialele daune ale expunerii la raze X.
În programul de screening, putem detecta cancerul de sân care ar putea să nu pună viața în pericol pentru o femeie.
La diagnostic, acest lucru nu poate fi evaluat, astfel încât toate cancerele de sân detectate sunt tratate (prediagnosticate).
Compresia sânilor în timpul imagistică
În mamografie, compresia sânilor este importantă pentru o mai bună prezentare a țesuturilor. Suferința poate fi dureroasă și inconfortabilă pentru unele femei, dar este de scurtă durată și nu provoacă cancer.
Informații despre testarea mamografică
De ce vă invităm la mamografie de screening?
Cancerul de sân poate afecta orice femeie și cel mai adesea afectează femeile de peste 50 de ani.
Mamografia de screening este o radiografie a sânului la femeile care nu au semne vizibile de cancer de sân, dar care se află într-o perioadă de viață în care multe suferă de cancer. Mamografia de screening poate detecta modificări ale bolii care nu sunt încă suficient de mari pentru a fi palpate.
Dacă boala este detectată într-un stadiu incipient, probabilitatea unui tratament de succes este mare. Este cu siguranță mult mai mare decât la cei la care boala este depistată în stadii ulterioare.
Unde pot face examinarea?
Veți putea face o mamografie de screening la centrul de screening enumerat în invitația pe care o veți primi la adresa dvs. permanentă.
Toate centrele implicate în depistarea precoce a cancerului de sân sunt sub supraveghere profesională și tehnică constantă.
Cum se efectuează examinarea?
Veți fi programata la un centru de screening pentru cancerul de sân. Screeningul, inclusiv imagistica, durează aproximativ o jumătate de oră. Administratorul sanitar vă va verifica detaliile și numărul de invitație la sosirea la centrul de screening.
Împreună cu un registrator, veți completa apoi un formular
El vă va familiariza cu procesul de testare și in final veți intra la testarea mamografică.
Imaginile vor fi apoi evaluate independent de doi radiologi cu experiență. Veți primi rezultatul mamografie de screening la adresa dvs. de reședință.
Cum te pregătești pentru o mamografie?
Nu sunt necesare pregătiri speciale.
Ai grija de igiena, dar nu aplica deodorante, pudre sau parfumuri. Aceste substanțe pot conține particule minerale care sunt vizibile pe imagini și interferează cu medicul în evaluarea imaginii cu raze X.
Dacă ați mai efectuat mamografii în trecut, prezentați-vă cu ele pentru a beneficia de un rezultat comparativ.
Cum se face mamografia?
În timpul testării, fiecare sân va fi strâns pentru scurt timp între două plăci și apoi fotografiat de două ori în proiecții diferite: oblic și vertical.
Sânul trebuie comprimat pentru ca țesutul să se extindă și să crească transparența țesutului, ceea ce permite recunoașterea modificărilor chiar și foarte mici.
Comprimarea sânilor durează doar câteva momente și nu este dureroasă pentru majoritatea femeilor. Unele femei simt disconfort pe termen scurt și rareori durere. Este foarte important să fi-ti cât mai relaxate în timpul mamografiei.
Comprimarea sânilor și razele X pot fi periculoase?
Deloc
Un sân comprimat primește și mai puține raze X decât unul necomprimat. De asemenea, este complet inutil să ne temem că acea compresia ar provoca cancer sau răspândirea acestuia în mediu.
Mamografia durează câteva minute. Razele X cu energie scăzută sunt utilizate în mamografie. Cantitatea de raze X primite într-o mamografie este de aproximativ 10 ori mai mică decât o scanare CT toracică. Beneficiile mamografiei de screening în programele organizate depășesc potențialele daune ale expunerii la radiații.
Cel mai bun moment pentru a face o scanare a sânilor este în prima jumătate a ciclului menstrual, de la a cincea până la a 15-a zi. Înainte de menstruație, sânii sunt încordați, imagistica este adesea dureroasă, iar imaginile sunt de o calitate mai slabă.
Dacă sunteți programata la mamogr4afie exact in perioada menstruației, sunați la centrul dvs. de screening pentru a vă oferi o alta data de programare. Centrul și numărul de telefon sunt enumerate în invitație.
O mamografie normală înseamnă că nu sunt necesare alte investigații suplimentare. Continuă să îți faci mamografii la intervalele de timp recomandate de medicul specialist!
O mamografie anormală NU înseamnă neapărat cancer de sân, ci mai degrabă un semnal de alarmă pentru efectuarea unor investigații suplimentare. In cazul in care aveti un rezultat pozitiv ve-ti fi rechemata pentru a vi se efectua investigații suplimentare.
Dacă mamografia arată o îngroșare a țesutului sau o altă modificare pe care examinatorul nu o poate specifica, veți fi invitat pentru o analiză suplimentară.
Din punct de vedere statistic, una din 10 femei examinate mamografice va fi invitată pentru tratament suplimentar.
Testarea suplimentara va fi făcută de experți prin imagistica direcționată sau zoom. Sau pot sugera și, dacă sunteți de acord, efectuați o examinare cu ultrasunete sau o puncție pentru examinarea histopatologica a țesutului de diagnostic.
Pentru majoritatea (95 la sută), teste suplimentare arată că modificările sânilor sunt benigne sau nepericuloase.
Mamografia este în prezent cel mai fiabil test pentru detectarea modificărilor bolii mamare.
Mamografia poate detecta multe modificări care înseamnă cancer de sân inițial, dar nu toate.
Este relativ mai puțin detectată la femeile mai tinere (înainte de vârsta de 50 de ani) care au o structură a sânilor densă și opac.
Dacă mamografia nu detectează boala și rezultatul este negativ, ar trebui să faceți totuși autoexaminări regulate ale ambilor sâni (o dată pe lună) și să repetați procedura mamografică la fiecare doi ani.
Nu. Mamografia de screening ajută doar la detectarea modificărilor canceroase preexistente, în special a celor care sunt încă foarte mici și greu de simțit.
Atenție la orice modificări ale sânilor, deoarece cancerul poate apărea oricând, atât înainte de 50 de ani, între două scanări, cât și după 70 de ani.
Durere la nivelul sânului și a mamelonului.
Modificări ale pielii de la nivelul sânului.
Exfolierea mamelonului sau a pielii de pe sân.
Umflătură în zona axială.
Schimbări în mărimea, forma sau aspectul unui sân.
Un mamelon inversat.
Secreție clară sau cu urme de sânge a mamelonului.
Apariția unui nodul mamar (zonă de țesut îngroșat la nivelul sânului).
Programul nostru nu este potrivit pentru femeile care au simțit un nodul sau au observat noi modificări la sân.
În acest caz, femeile ar trebui să viziteze imediat cel mai apropiat centru de boli ale sânilor și să fie supuse unui examen clinic și un diagnostic suplimentar. Examinarea clinică a sânilor nu face parte din screening-ul nostru, așa că vă sfătuim să vă contactați cât mai curând cu medicul dumneavoastră sau cu cel mai apropiat centru de boli mamare, deoarece aveți nevoie de un tratament diferit față de programul de screening din cauza problemelor actuale ale sânilor.
În cazul unui rezultat negativ acesta se va trimite în scris la adresa de domiciliu.
În cazul unui rezultat pozitiv veți fi sunată și veți fi informată că este necesar să reveniți la centrul de testare pentru investigații suplimentare.
VÂRSTA
Pe măsură ce femeile înaintează în vârstă, crește riscul de cancer mamar.
GENELE
Mutațiile anumitor gene moștenite de la părinți cresc riscul apariției cancerului de sân.
ISTORICUL FAMILIAL
Dacă aveți în familie o rudă de gradul întâi care a avut cancer de sân sau cancer ovarian aveți un risc mai mare să suferiți de această boală și dumneavoastră.
OBEZITATEA ȘI SUPRAPONDERALITATEA
CONSUMUL DE ALCOOL ȘI FUMATUL
FACTORII HORMONALI ȘI ISTORICUL PERSONAL
Estrogenul, hormonul sexual feminin este principalul „vinovat”. Riscul de a dezvolta un cancer de sân crește dacă suntem expuse la cantități mai mari sau un timp mai îndelungat la acest hormon. De aceea, riscul este crescut la femeile care au avut prima menstruație la vârste mai mici de 12 ani sau la femeile la care menopauza s-a instalat la vârste mai mari de 55 de ani.
Femeile care nu au avut copii sau care au născut primul copil după vârsta de 30 de ani au, de asemenea, un risc mai mare de a face cancer de sân.
TERAPIE CU HORMONI POST-MENOPAUZĂ
Femeile care fac terapie hormonală, care combină estrogen și progesteron, pentru a trata semnele și simptomele menopauzei au un risc crescut de a dezvolta cancer de sân.
RADIOTERAPIA SÂNULUI ÎN COPILĂRIE SAU ADOLESCENȚĂ
Persoanele care au fost tratate prin radioterapie în copilărie sau adolescență au un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân la maturitate.
SARCINA
Sarcina are un efect protector durabil. Femeile care nasc înainte de 20 de ani au un risc înjumătățit de a dezvolta cancer mamar, faţă de femeile care au avut prima naştere după vârsta de 35 de ani.
ALĂPTATUL
Femeile care alăptează au un risc mai scăzut de a dezvolta cancer de sân, mai ales dacă au avut primul copil la o vârstă mai tânără. Cu cât alăptați mai mult, cu atât riscul este mai redus
ACTIVITATEA FIZICĂ
Activitatea fizică, chiar și câteva ore pe săptămână, scade riscul de apariție a cancerului de sân cu 20%, deoarece:
- ajută la menținerea unei greutăți corporale sănătoase;
- întărește sistemul imunitar;
- menține echilibrul hormonal;
- oferă un beneficiu mental și ameliorează stresul.
ALIMENTAŢIA
Se estimează că am putea evita aproape unul din zece cazuri de cancer doar printr-o alimentație echilibrată.
EVITAȚI consumul de grăsimi, zaharuri, carbohidrați. Consumul acestora crește riscul de dezvoltare a cancerului, riscul fiind aproape dublu față de femeile care evită aceste alimente.
CONSUMAȚI lactate, fibre, fructe și legume. Lactatele au un efect protector datorită conținutului ridicat de calciu. Fibrele sunt bogate în antioxidanți și sărace în grăsimi săturate. Fructele și legumele conțin mulți antioxidanți (cum ar fi vitaminele A, C, E și seleniul), iar aceștia previn deteriorarea celulelor.